Am revazut de curand Flori frante (r. Jim Jarmusch) si mi-a placut chiar mai mult decat la prima vizionare. Eroul este "un Don Juan trecut", interpretat de un actor cu posibilitati nelimitate dar parca insuficient explorate in anii sai de tinetere - Bill Murray(Lost in translation ii certifica forta creativa).
Periplul personajului Don Johnston, cu un nume ce provoaca intotdeauna confuzii ironic-amuzante, este unul dulce-amar. El pleaca in cautarea iubirilor traite in tineretea-i "atotstiutoare" si "atotputernica". De fapt, pleaca in cautarea iubirilor neimplinite, asa cum reiese din ochii femeilor pe care le regaseste in prezent, batran, bogat si alienat. Cautarea are totusi si un scop mai putin abstract, dar nefondat, asa cum va dovedi finalul - se pare ca Don are un fiu, iar mama, una dintre fostele sale iubiri, il anunta despre asta fara sa-i spuna unde anume sa-l caute. Ce inceput de telenovela de succes, fara sa mai pomenim de scrisoarea roz scrisa cu cerneala rosie!
Finalul este paradoxal, insa nu-l putem acuza pe autor de intentia de a epata. Intrebarile care ne vin in minte la sfarsit sunt mult mai multe decat posibilele raspunsuri, diferite, dar demonstrabile fiecare in parte (un fel de antinomie, parca...?)
Jessica Lange, Julie Deply, Sharon Stone, Frances Conroy si Tilda Swinton sunt fermecatoare in rolul fostelor iubite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu